Atunci când auzim rugăciunea „Tatăl nostru” în limba greacă (Πάτερ ἡμῶν), această rugăciune nu este rostită în greaca modernă, ci în κοινὴ διάλεκτος (koiní diálektos), adică în „dialectul comun”. Este versiunea de greacă folosită în perioada apostolilor, este greaca Noutestamentară sau Biblică. Se numește dialectul comun pentru că această limbă, acest dialect, era aproximativ la fel de popular în vremea aceea cum este acum limba engleză, era un fel de limbă universală.
În orașele mari precum Alexandria, Antiohia, Efes sau chiar Roma, era limba folosită de majoritatea oamenilor educați, comercianților, oficialilor, și chiar multor localnici. Era limba de zi cu zi și pentru evreii care trăiau în afara Palestinei, în special în Alexandria și alte orașe grecești, fapt ce explică și existența Septuagintei (traducerea greacă a Vechiului Testament).
Așadar, în vremea apostolilor, koinè era limba „comună” în multe părți ale Imperiului Roman de Răsărit, în special în orașele cosmopolite și printre populațiile educate, comercianți și oficiali. Era o limbă de comunicare larg răspândită, dar nu universal înțeleasă de toți locuitorii, mai ales în zonele rurale și în rândul populațiilor care foloseau alte limbi locale.
Foarte important de reținut, dacă vrem să fim corecți: Veți găsi prezentată această versiune a limbii grecești cu denumirea de koine. Koine este transliterarea cu caractere latinești, însă se citește corect kiní, cu accept pe ultimul „i”.
Iată cum ar arăta și cum ar suna Rugăciunea Domnească Tatăl nostru în greaca modernă.
| Πατέρα μας που βρίσκεσαι στους ουρανούς, ας αγιαστεί το όνομά σου, ας έρθει η βασιλεία σου, ας γίνει το θέλημά σου, όπως στον ουρανό έτσι και πάνω στη γη. Δώσε μας σήμερα το καθημερινό μας ψωμί, και συγχώρεσέ μας τα χρέη μας, όπως κι εμείς συγχωρούμε τους οφειλέτες μας. Και μη μας φέρεις σε πειρασμό, αλλά λύτρωσέ μας από τον πονηρό. Αμήν. | Tatăl nostru, care ești în ceruri, Fie sfințit numele tău, Vie împărăția Ta, Facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, așa cum iertăm și noi pe greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci izbăvește-ne de cel viclean. Amin. |
